Într-o muțenie asurzitoare a murit cea mai putredă și nocivă afacere a României din ultimii 100 de ani: construirea reactoarelor 3-4 de la Cernavodă cu statul chinez

PIN

Stelian Negrea

De obicei marile afaceri oneroase se prăbușesc cu zgomot după ce toată încercarea de a le pune pe picioare e însoțită mai mereu de scandal asurzitor.

Nu a fost cazul afacerii putrede pentru construirea reactoarelor 3-4 de la centrala nucleară de la Cernavodă cu chinezii de la China General Nuclear Power Corporation acuzată oficial în SUA de spionaj economic în favoarea regimului chinez dictatorial comunist.

Afacerea, care era și cea mai mare a regimului dictatorial din China în România, a căzut ieri în Guvernul României după ani și ani de încercări ratate de a fi pusă pe picioare, și de aici și așa zisele dezvăluiri despre ambasadorul nostru la Beijing care, brusc, e prins băut la volan și anul acesta și anul trecut.

România a fost la un pas să fie jefuită de 50 miliarde de euro de către statul chinez

Presa vuiește și ia foc la mărunte afaceri făcute de un primar corupt sau doar prost care cheltuie 10.000 euro pe nu știu ce panseluțe. Politicienii își dau ochii pe spate iar procurorii DNA sar ca arși să demareze o anchetă care, de cele mai multe ori, nici nu ajunge în instanțețe de judecată sau, dacă ajunge, pică din cauza dosarului prost făcut și în mare grabă.

Sunt zeci de astfel de cazuri de așa zise cheltuieli nesăbuite care au întors pe dos agenda publicului în ultimii zece ani.

Valoarea totală a acestora însă e o glumă pe lângă megaescrocheria de proporții gigantești prin care am fost la un pas să încredințăm construcția reactoarelor 3 și 4 unei companii de stat din China un regim dictatorial comunist.

Și e greu de înțeles de ce: valoarea inițială a afacerii era anunțată pentru 6-7 miliarde de euro cu garanții guvernamentale ceea ce ar fi însemnat că românii ar fi plătit prin taxe și impozite această afacere putredă. În plus, statul român analiza acordare și de ajutoare de stat pentru această megaafacere.

Dar stați că un studiu extrem de serios avansa suma de 50 de miliarde de euro ca valoare finală a acestei afaceri. Să nu care cumva să credeți că mă joc cu cifrele sau că nu am proprietatea termenilor.

Și la case mai mari și mult mai serioase ca a noastră, pe care evident că o iubim, valorile inițiale ale construcției unor centrale termice sar de cel puțin două trei ori față de cele inițiale. A fost cazul centralei Hinkley Point din Marea Britanie și al altor investiții similare în democrații consolidate unde cheltuirea banului public e monitorizată la sânge.

Nu discut aici oportunitatea tehnică de a contrui două noi reactoare la Cernavodă pentru că există încă o controversă între ingineri.

E șocant și merită repetat, încă o dată, că o afacere de o asemenea proporții care ar fi îngenuncheat literalmente statul român, pe zeci de ani de zile de acum încolo, să treacă ca o știre măruntă înghesuită între un viol și o coadă la casa de pensii și să nu beneficieze de spațiu de dezbatere în prime time, de ochi dați peste cap ai jurnaliștilor, politicienilor și chiar a panicarzilor verzi care-s verzi în cerul gurii pentru alte nimicuri?

Din punct de vedere strategic China și-ar fi înfipt un pumnal în coasta unui stat membru UE și NATO, care are un partener strategic cu SUA, și nu mă îndoiesc că ar fi folosit cele două reactoare pe post de armă de șantaj la fel cum rușii folosesc gazul natural pe care-l vântură la diverse prețuri preferențiale țărilor din Europa.

Afacerea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă a fost purtată pe culoarele subterane ale puterii de la București de un grup restrâns de politicieni cu China în suflet. Liderul acestora a fost Ică Voinea, fost parlamentar PSD și cel mai important consilier al fostului premier Viorica Dăncilă cea care a semnat pe la mijlocul verii trecute un acord preliminar cu compania chineză.

Acordul ar fi trebuit semnat cu mare tam-tam însă, într-un final, oficialii chinezi au fost înghesuiți într-un birouaș din Ministerul Economiei și au semnat acordul cu un oficial de rang doi din acest minister.

Mai mult, ceea ce este de-a dreptul șocant, este că aceeași Dăncilă cu Ică Voinea sforar principal a fost pe punctul de a fi semnat contractul final cu chinezii în toamna lui 2019 pentru o vizită de stat în China. Cu alte cuvinte, ne-ar fi vândut pentru o poză cu președintele Chinei, XI Jinpeng, cel care face eforturi mincinoase zadarnice, în ultimele luni, pentru a ne convinge că pandemia de coronavirus, cu care a infectat o planetă întreagă, nu e de origine chinezească.

Noroc că Dăncilă a fost avertizată de fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, că China China General Nuclear Power Corporation este pe lista neagră a autorităților americane.

Deci nu ne-a trecut doar glonțul pe la ureche ci ditamai proiectul de obuz și totuși scandalul nu e pe măsura dimensiunii gigantice a afacerii toxice de care tocmai am scăpat.

Să fie frică? Să fie indiferență? Să fie trădare? Aici da, există un număr suficient de jurnaliști, politicieni și ONGiști care papă din mâna Beijingului și sunt, fără nici o jenă, din ce în ce mai vizibili și mai vocali. Să fie prostie?

Să fie doar clasica orientare către mize mici, mărunte și minuscule pe care le înțelegem cu adevărat și cu care rezonăm?

În fond este extrem de greu să explici cuiva că bugetul de stat al României a fost la un pas să fie taxat cu 50 de miliarde de euro în cea mai mare și toxică afacere făcută vreodată de statul român și de o companie de stat a regimului dictatorial chinez și comunist în Estul Europei.

Leave Your Comments