Stelian Negrea
Terorismul de stat al lui Lukașenko a adus în prim plan trocul zilelor noastre: libertate de exprimare versus gazde rusești ieftine. Nu e direct legat de Lukașenko dar este în legătură cu acesta pentru că el nu este altceva decât un pudel de-al lui Vladimir Putin, președintele pe viață al Rusiei .
Rusia, care în aceeși zi cu acțiunea teroristă a lui Lukașenko arestase, la rândul ei, un alt jurnalist ostil lui Putin, a și sărit astăzi să-și apere pudelul diliu.
Trocul acesta se extinde și la China și sună cam la fel: libertate de exprimare la schimb produse ieftine aduse din China sau cu acces la piața uriașă a Chinei care ne poate aduce vânzări masive și profituri pe măsură.
Dictatorul nebun al Belarusului a deturnat prin intermediul unui clasic terorism de stat un avion al Ryanair pentru a pune mâna pe un jurnalist care i se opunea, care nu îi cădea la picioare și care mai și era unul dintre cei care aduna oamenii în stradă împotriva lui.
Toată floarea cea vestită a Occidentului s-a oțărât politically correct la Lukașenko dar incidentul are șanse masive să fie uitat destul de repede. Au fost ele uitate și mai repede protestele masive anti Lukașenko de acum câteva luni, darămite o chestie mult mai mică.
Ce îi împiedică le liderii occidentali și pe cei de la Casa Albă să fie fermi cu dilii planetei? Toți mai puțin durduliul din Coreea de Nord.
De ce își tranzacționează unul din fundamentele democrațiilor lor – libertatea de expresie – statele vest europene în schimbul gazelor ieftine de la ruși cum e cazul Germaniei, de exemplu? De ce nu ies în declarații comune puternice și la unison în care să îi ceară lui Lukașenko să îl elibereze pe jurnalistul arestat abuziv după ce a adus cu forța la sol un avion al unei companii comerciale vestice?
Sau în cazul nostru cu ce îl ajută pe jurnalistul din Belarus că ambasadorul Minskului la București a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe?
Ca unul care s-a ales cu 5 ani de hărțuire din partea unui mogul media pentru că i-am dezvăluit practicile de șantaj știu că astfel de luări de poziție subțiri și fără efect nu ajută cu nimic. Dar pe un jurnalist aflat într-o situație infinit mai dificilă, în spatele gratiilor în închisoarea unui dictator nebun, cu ce-l încălzesc croncănelile grave și limitate ale liderilor europeni?
Dacă mâine Lukașenko iar decizia să-l împuște sau să îi însceneze vreun accident fatal atribuit doar victimei cum se vor simți liderii europeni? Vreo remușcare sau sentiment de vină sau îl trec la victime colaterale în lupta cu dilii planetei?
În fond prosperitatea economică a Germaniei ,care cumpără gaze ieftine de la Rusia lui Vladimir Putin, e mult mai importantă decât viața unui jurnalist aflat pe nedrept în spatele gratiilor din decizia unui dictator nebun.
Câți adversari nu și-a anihilat Putin păpușarul lui Lukașenko: de la jurnalista Politovskaya până la Litvinenko și Nemțov? De câte ori nu l-a arestat pe actualul său oponent, Navalnîi? Și asta a împiedicat actuala administrație Biden să ridice sancțiunile impuse de precedenta administrația Trump asupra companiilor, care construiau conducta Nord Stream 2, prin care Germania este alimentată cu gaz ieftin de gigantul rus Gazprom. După ce lucrările fuseseră finalizate în proporție de 95%.
Să nu uităm că există și Nord Stream 1. Ambele asigură independența energetică a Germaniei la prețuri preferențiale. Așa își pot permite să fie la modă, eco și să renunțe la cărbune și combustili fosili plus energia nucleară și să dea cu Grean Dealul în capul sărăntocilor nerafinați din Est.
Prețul îl plătesc alții. Eventual guvernele, care cumpără energie de la toți dictatorii planetei că așa s-au nimerit ei cu dosul pe resursele energetice, mai aruncă câteva milioane de euro unor ONG-uri care să-i pape pe simpozioane despre libertatea de exprimare și despre jurnalism independent.